Din expozitia Dali de la Arcub m-a frapat acest fluture care zboara in jurul lumanarii. Nu se vede prea bine pentru ca nu am putut fotografia frontal.
Simbolul asta ma atinge in pronfuzimile mele subconstiente cred. Nu stiu de ce ma identific cu acest fluture (de fapt e o molie).
Despre simbol am mai scris si in trecut aici si aici – mereu m-a frapat:
Cand fluturul isi arde aripa-n lumanare,
El nu ravneste seul, ci magica lumina.
Am citit recent (nu stiu unde, dar o sa imi amintesc) ca in lagarele naziste pe pereti erau desenati fluturi… ei simbolizau sufletele si faptul ca noi pe acest pamant suntem doar un stadiu in evolutia noastra…
Poate de asta si fascinatia mea cu acest motiv…pur si simplu imi sta inima cand il intalnesc…ca intr-o spaima…o sa se arda? o sa fosneasca stins? sincer ii inteleg prea bine fascinatia…
oare nu toti cautam lumina?