Mi-am reamintit in dimineata asta un pasaj foarte interesant din Aurora Liiceanu. Ma bucur ca l-am regasit rapid si il impartasesc si cu voi:
In general, marea eroare este cand se confunda comunicarea, abilitatea de a comunica, cu ceea ce psihologii numesc competenta interpersonala. Ea inseamna si o atentie la feed-back, si putina empatie si control al impulsivitatii, si discretie si “inatentie din tact”. Competenta interpersonala te ajuta sa eviti conflicte, neintelegeri, dezacorduri. (…) in unele situatii este bine sa nu ne aventuram in subconstientul celuilalt. Si, mai inainte de acest lucru, sa nu pronuntam epitete, sa nu folosim codul restrans, dar ferm si nici vorbe pe care le regretam. Vorbele, odata spuse, creeaza realitati. Daca cineva are tendinte necunoscute sau nerecunoscute de narcisism, dusmania isi va face loc foarte repede.