Inflatia de citate celebre (2)

Din nou despre…inflatia de texte citate pe piata de indivizi ce nu au nici cea mai mica intelegere a fenomenului respectiv.

Prilejul acestei reveniri este de data aceasta un text numit “Interviu cu Dumnezeu” care i-a fost atribuit in mod eronat lui Octavian Paler (desi el a negat destul de puternic ca ar fi scris acea bazaconie). Nu va dau link la blogul respectiv pentru ca nu merita vizitatori…dar mai trist e ca a fost postat si pe site-ul dedicat eseistului respectiv.

Eu inteleg ca in lumea internetului va trebui sa incepem sa redefinim concepte precum “paternitatea unei opere” si “drepturi de autor” dar chiar asa sa nu ne pese de unde si cum dam copy-paste? Chiar atat de mult ne dorim sa ne evidentiem incat una doua mergem pe site-urile cu citate celebre si mai dam un copy-paste? sau la cartea cu citate…m-am amuzat amar cand am vazut pe un alt blog (pe care iar nu il citez din motive similare) un citat dintr-un clasic francez (ce mi-e tare drag) tradus in romana atat de prost (incluzand greseli de gramatica).

Nu stiu ce sa mai spun…poate doar ca mi-am adus aminte de cliseele pe care mi le scria in scrisori un amorez cand aveam vreo 15 ani, de genul “daca ai fi o lacrima in ochii tai nu as mai plange…” si altele asemenea iar eu, ma gandeam sa i le returnez corectate cu rosu…macar cratimele (bineinteles ca din bun simt nu am facut-o niciodata)…dar el saracul nici nu facuse un liceu…si doar vroia sa impresioneze o pustoaica…ceilalti ce scuze au? poate doar dorinta de a aparea in ochii celorlalti mai culti decat sunt in fapt, ceea ce poate fi un indiciu, un simptom de complex de inferioritate…

Plina de resentimente,

Gia

Later added - executive summary

Ma deranjeaza:

1. atribuirea unui text unei alte persoane decat autorul, in conditiile in care presupusul autor a negat cu desavarsire paternitatea acelui text;

2. traducerea proasta si agramata a unui text;

3. fapta de a cita (i) in mod inflationist texte, (ii) rupte din context, (iii) nepuse in vreun alt context (iv) cu scopul material si direct de evidentiere, atunci cand (v) este facuta de indivizi care nu au nicio intelegere a fenomenului respectiv (pentru incadrarea in aceasta fapta conditiile (i) -(v) trebuie intrunite cumulativ :D)

Eu vad in schimbul de opinii progres…si pentru ca o polemica sa fie cu adevarat constructiva e bine sa ne referim la situatii nu la persoane…

Gia on February 10th, 2008 | File Under Ganduri analitice, Ganduri triste, Tipologii umane | 3 Comments -

Gospodina perfecta - Rodica

Femeile


Ma tot chinui sa inteleg unde, cand si in ce conditii a disparut feminitatea?Stim cu totii ca in comunism s-a pus foarte mult accent pe egalitatea femeii cu barbatul si pe emanciparea femeii care trebuie sa aiba aceleasi drepturi… printre care evident si dreptul la munca egala cu barbatul (atat calitativ cat si cantitativ). Asa au aparut femeile - zidari, mineri, electricieni, sudoritele etc. muncind ca niste furnicute cu spor si drag de iubitul partid si al nostru conducator, muncind in fabrici in trei schimburi, pe santier si in multe alte locuri feminine…asa a aparut 8 Martie, zi festiva cand se sarbatoreau mamele eroine cu 5 plozi acasa ce dupa munca pe santier se transformau in gospodine excelente si gateau minunatul bors de cartofi (numai ele stiau cum).Si asa impinsa de sistem femeia a devenit Rodica eroina…comunistii cred ca au fost fini psihologi pentru ca au reusit (i) sa exploateze complexele femeilor (de a fi tot timpul ignorate) si le-au dat un sens vietii…bineinteles ca ea poate creste si copii frumosi si mandri…viitorul Romaniei si poate sa munceasca 12 ore pe zi si (ii) sa isi creeze supusi activi si docili (e lucru bine stiut ca femeile se plang si se razvratesc mai putin si in general accepta mai multe umilinte ca doar …sunt femei).Ei si asa a prins bine acest sistem egalitar care a venit peste lungi timpuri in care femeia era vazuta chiar de ordinea de drept ca incapabila psihic sa aiba grija de ea insasi (fiind fie sub tutela juridica a tatalui, fie a sotului).Dar ce s-a intamplat cu Rodica si drumul ei initiatic? Ca vazand ca poate …Rodica s-a transformat (chiar daca nu tocmai din molie in fluture)…si a devenit capul familiei…ea detine ministerul de finante in guvernul familionului…administreaza tot ca doar Mitica e incapabil si ar bea toti banii daca ar fi pe mana lui, nu?…ea descurca toate problemele, ea merge pe la toate institutiile si vorbeste cu toate functionarele, ca daca ar fi totul pe baza lui Mitica unde am ajunge…ea se pricepe la tot…isi da cu parerea si la tevi si la carburator si la tamplarie, ea se duce la sedinta cu parintii ca Mitica este ignorant si nu intelege ca daca nu te ocupi de copii ajung rau…totul se invarte in jurul ei…femeia-minune…ce pune zarzavaturi, muraturi, face dulceturi, compoturi si le cheama pe toate vecinele sa guste si ele …asa sa moara de invidie…ea dicteaza tonul si moda in casa…indiferent daca plozii intre timp au crescut si au si ei un inceput de personalitate…

Vi se pare cunoscut? Problema e ca fetele acestor Rodici…Rodicutele de astazi sunt cu totul si cu totul alta mancare de peste…

Va urma

Gia on February 7th, 2008 | File Under Ganduri analitice, Natiune, Tipologii umane | 2 Comments -

Definitia prostului

M-a intrebat cineva cum “categorisesc” eu oamenii drept prosti. Si departe de a fi condescendenta, in opinia mea, prostul este acea persoana care fara sa cunoasca sau sa isi puna intrebari emite judecati de valoare cu privire la adevaruri universale fara sa inteleaga. Prostul opereaza (rar in mod valid, rar obtinand un rezultat) cu institutii si concepte despre care nu are habar, nu isi pune intrebari si nu are capacitatea de a intelege, e ignorant si nu il intereseaza decat prostia lui.

Prostul “versat” este cel mai periculos pentru ca acesta, dragii mei, a invatat PR, are un pic de inteligenta emotionala si o oarecare tenacitate si poate sa se erijeze intr-un mic invatacel, stapanul unor truisme si aparent echilibrat…si acesta deja incepe sa acceada spre sfere mai inalte. Dar nu isi va depasi conditia decat atunci cand va accepta ca trebuie sa isi puna intrebari si sa invete !!!

Prostul “rautacios” este cea mai rea specie de prosti. Acesta este cel care jigneste fara sa isi cunoasca deloc adversarul, greseala strategica ce ii poate fi fatala, pentru ca toti oamenii au vulnerabilitati dar la prosti in general acestea sunt evidente (oricat de versati ar fi ei). Incapabil sa faca rau in mod voit decat tot unor oameni slabi (am uitat sa va spun prostul e si el un om slab ca oamenii puternici sunt si inteligenti) prostului ii place sa fie rautacios si e tare mandru de asta, simte o satisfactie chiar daca efemera. Ca prostul, daca-i prost, nici nu poate sa se bucure de succesul sau fie el si relativ. Si nici nu stie sa pretuiasca si sa pastreze ceea ce are.

Prostul frustrat mai are o sansa … este acea specie de prost rautacios care foloseste rautatea ca mijloc de aparare atunci cand i se pare ca va fi demascat, cand se simte timorat in fata unei persoane inteligente (sau pe care o considera el inteligenta). Acest neam de prosti au insa calitatea de a se fi uitat in ei si a-si fi descoperit nimicnicia, ceea ce ii ridica putin…
Cred ca cu totii aveti asemenea specimene in sfera voastra mai mult sau mai putin apropiata! Sfatul meu e sa ii ignorati…prostul se oftica rau cand nu e bagat in seama ca sa iasa el in evidenta cat de prost e…si sa va mai toarne niste rautati cu gust de prostie…astea sunt singurele lui fericiri…de altceva nu e capabil si pentru cei cu empatie chiar starneste mila…asa ca nu ii dati nici macar aceste clipe…lasati-l cu frustrarile si complexele lui…

Acest post este dedicat unei domnisoare speciale! Mult succes! sper sincer sa reusesti sa inveti si sa ajungi in sfere mai inalte (eu candva am crezut ca poti, desi azi am dubii mari)!

Va pup,

Gia

Gia on January 16th, 2008 | File Under Ganduri rautacioase, Tipologii umane | No Comments -

Inflatia de citate celebre (1)

Falsii intelectuali…In afara oamenilor nesimtiti ma agaseaza tot mai des in ultima vreme falsii intelectuali si mai ales inflatia de maxime si aforisme de pe piata…la fiecare fraza ii dam cu maxima, scrisa sau spusa de altii de cele mai multe ori dupa mult timp de chibzuinta asupra unei problematici (uneori maxima scoasa din contextul acelei problematici din care a rezultat se potriveste fix ca nuca in perete!).

Si astazi si ieri si in vremuri de demult au existat falsi intelectuali, oameni care par culti dar nu sunt in substanta lor asa…pacat e ca fata de oamenii simpli acestia par magnifici, cand ei nu sunt decat oameni care stiu sa iasa in evidenta, buni oameni de PR care isi promoveaza imaginea lor extraordinar de bine sau care se complac in aparenta unei dicutii versate. Un om simplu se va inchide in el auzindu-i pe altii cum isi dau curs oratoriei si insira maxime dupa maxime. Ceea ce e trist e ca cei care fac inflatie de aforisme de cele mai multe ori nu stiu nici macar cine e autorul (darmite cum s-a ajuns la acea maxima).

Credeam ca asta se intampla numai in cazul falsilor intelectuali de astazi, la generatia tanara si ca cei din trecut nu erau asa. Am fost foarte surprinsa insa aseara, la cina, intr-un loc extraordinar si neapreciat la adevarata sa valoare, din centrul Bucurestiului, sub lumina candelabrelor vechi sa aud (fara sa vreau ca erau doar doua mese ocupate) o discutie de falsi intelectuali in varsta…m-a deprimat :(

Se vede treaba ca oamenii nu erau chiar oameni oarecare (ceea ce o demonstreaza si simpla lor prezenta acolo), mai vorbeau din cand in cand in franceza cu un accent destul de bun, l-au pus pe ospatar in dificultate cerand branzeturi la desert…Am ramas mirata cand insa se intrebau cine o fi spus “Dupa mine potopul” (cand de fapt este “Dupa noi potopul” si dateaza din epoca lui Ludovic al XV-lea fiind rostita de d-na de Pompadour si rupta din context)…in fine m-am oripilat insa de-a dreptul cand au trecut la “Statul sunt eu” (L’etat c’est moi - atribuita lui Ludovic al XIV-lea- Regele Soare) pe care i-au atribuit-o lui Napoleon !!! (care spune de fapt ca a afirmat “Legea sunt eu”)…si au continuat in acest stil chinuindu-se sa isi aduca aminte cine e autorul lui “l’esprit des lois“… Daca va inchipuiti ca pe fond conversatia era dusa in substrat va inselati :)…nu era nimic decat aceasta insiruire de maxime si punerea ospatarului intr-o situatie proasta spunandu-i ca “fromage” inseamna in general branza…Doamne…

Imi pare rau ca nu am nici macar un om cu adevarat cult in viata mea!

Gia

Gia on December 7th, 2007 | File Under About me, Ganduri rautacioase, Tipologii umane | No Comments -