Când te duci seara la culcare
Să-ţi pui o mână sub obraz
Şi să te-ntrebi cu-ngrijorare:
Ce am făcut eu oare azi?

O zi trecută fără fapte
Care să-ţi fi rămas în minte
În viaţa ta e ca o noapte
Sau ca un basm fără cuvinte

E ca şi cum n-ai fi trăit,
Şi ţi-ai pierdut o zi din viaţă
Şi soarele s-ar fi oprit
Căzut în somn de dimineaţă

Să-ţi fie aceste vorbe-ndemn
Al vieţii tale care vine,
Să laşi pe unde treci însemn
Că ai făcut şi tu un bine.

Nu am reusit sa gasesc autorul, ce-i drept nici nu am cautat prea mult…mai sus este o poezie ce m-a marcat din copilarie…

Cum dintotdeauna am dormit foarte greu seara…mi-am facut un ritual ca dupa ce inchid ochii seara sa trec in revista evenimentele majore din ziua repectiva (in speranta ca asta ma va face sa adorm mai repede) …mi-am repetat mereu aproape obsesiv O zi trecută fără fapte/ in viata ta e ca o noapte…dar din pacate nu intotdeauna viata ne aduce provocarile pe care le dorim…si sunt si zile in care nu facem absolut nimic bun…

Asa am o senzatie ca trece timpul pe langa mine, sunt profund dezamagita de simplitatea lucrurilor, lipsa de profunzime a oamenilor si ciclicitatea vietii in general…mi-e sila…prea multe resurse sunt inca in latenta…asteptand o provocare pe care nu mi-o pot induce…

stiu…iar aberez…e 3.30 a.m. si cand voi inchide ochii in noaptea asta voi constientiza ca mi-am mai pierdut o zi din viata inutil…

If you're new here, you may want to subscribe to my RSS feed. Thanks for visiting!

Gia on March 30th, 2008 | File Under About me, Ganduri triste | -