Inca o explicatie

Istoria umanitatii (pe scurt)

1. Femeia nu mai accepta sa locuiasca in copac. Si plange. Barbatul descopera pestera.

2. In pestera e frig. Femeia plange. Barbatul descopera focul.

3. Copii tipa de foame. Femeia plange. Barbatul descopera toporul, arcul si bata si pleaca la vanatoare.

4. De la atata carne, Copilul se imbolnaveste de scorbut si beri-beri. Femeia plange. Barbatul descopera agricultura.

5. Deoarece mamutul se lasa cu greu ucis, Barbatul lipseste prea mult de acasa. Femeia plange. Barbatul incepe sa creasca animale domestice: vaca, oaie, porc, gaina, etc.

6. Femeia s-a saturat de friptura facuta la tepusa cu garnitura de boabe verzi fierte mancata de pe o frunza. Si plange. Barbatul descopera olaritul.

7. In pestera e curent si umezeala si din cauza asta copii racesc, fac pneumonie si mor. Femeia plange. Barbatul construieste mai intai un bordei apoi o casa din lemn si piatra.

8. A venit iarna si e frig. Femeia plange. Barbatul descopera ca pielea si blana animalelor moarte se poate prelucra si confectioneaza haine.

9. Hainele din piele precum si alea din blana put. Femeia plange. Barbatul descopera pe rand hainele din lana (care sunt aspre si zgarie - Femeia plange), hainele din in (care tot aspre sunt - Femeia suspina) si intr-un final hainele de matase (care par a fi multumitoare - Femeia zambeste). Mai tarziu, Barbatul rezolva si problema mirosurilor emanate de pieile si blanurile mentionate mai sus.

10. Diverse treburi lipsite de importanta cum ar fi protectia turmelor de animale si starpirea potentialilor pradatori tin Barbatul departe de casa. Femeia plange. Barbatul domesticeste cainele si pisica.

11. Femeia observa ca seamana prea mult cu semenele ei. Si incepe sa planga. Barbatul inventeaza fardurile si bijuteriile.

12. Femeia se plictiseste de atata stat in casa si vrea sa-si largeasca orizontul. Normal.incepe sa planga. Barbatul inventeaza roata, domesticeste calul si descopera barca pentru ca femeia e fragila si oboseste repede. In plus de asta nimeni n-ar vrea sa o auda iar plangand… peste ani…

n. Femeia simte nevoia de a “evada” din cotidian. Nu are timp, bani sau dispozitia pentru excursii in strainatate, cu prietenele s-ar plictisi, la TV nu e nimic de vazut, afara e vreme urata. Capac peste toate, ca de obicei, Barbatul nu e acasa si oricum nici el n-ar intelege mare lucru. Femeia ar avea asaaaaa . un fel de chef de a scrie ceva care sa-i aduca complimentele unor necunoscuti si sa fie o chestie care sa pastreze anonimatul si absolut totul trebuie sa fie sub control si… Pentru a nu stiu cata oara in istorie, Femeia incepe sa planga. Barbatul inventeaza blog-ul.

Morala: Cand femeile plang, umanitatea evolueaza.
Alta morala: Fara femei am fi trait si acum in copac.

si inca o

Morala personala: Daca ar avea Femeia timp de excursii in strainatate…adio blog :))

Gia on March 29th, 2008 | File Under Amuzante | No Comments -

Gramatica

Tot am fost acuzata ca nu stiu sa pun virgule…intr-adevar imi place sa folosesc punctele de suspensie pe post de pauza ca de virgule m-am saturat. Problema mea cea mai mare nu e legata insa de virgule ci de faptul ca nu stiu sa folosesc punctul.

Cand e timpul sa pui punct?

Regula initiala era ca propozitia e cea care se finalizeaza cu un punct si are un predicat. Ulterior am invatat insa si lucruri complexe…minunatia si genialitatea frazei…care prin folosirea numeroaselor artificii lingvistice sau de punctuatie iti permite sa pui punct dupa mai multe predicate (asa se pune in valoare si virgula - sau ma rog punctele de suspensie).

Si totusi cand e cazul sa pui punct? Dupa cate predicate, virgule, propozitii complementare…sa nu uitam ca o exprimare clara si concisa, directa, verticala implica folosirea unor propozitii scurte, deci multe puncte…

Fraza are insa si ea meritele ei…iti permite sa dezvolti ideile fluent fara pauze prompte, intempestive, fara sa fii obligat sa te reorganizezi si sa incepi cu litera mare (un avant ce solicita resurse suplimentare), iti permite sa devii bombastic sau sa pari interesant in fata tertilor. O fraza sinuoasa cu predicate aparent contradictorii si formulari oximoronice poate fi un indiciu de complexitate in sensul de implinire, de imbinare unitara a extremelor, de progres. Si totusi, in fraza te poti incurca…poti sa iti pierzi elanul pe care il aveai cand ai scris prima litera mare, iar la un studiu riguros al monotoniei functiei incifrate in fraza poti ajunge la concluzii greu de acceptat.

E greu de decis un echilibru intre propozitie si fraza si la fel de dificil e sa decizi cand e cazul sa pui punct.

Gia on March 27th, 2008 | File Under Ganduri analitice, Ganduri triste | 2 Comments -

Se te ne vai

Nu stiu de ce dar imi place foarte mult melodia asta (chiar daca nu prea e stilul meu) si foarte mult in italiana (chiar daca o inteleg la fel de bine si in spaniola) …e mult mai dulce italiana…mai lirica…

Ai urmari pe cineva pana la capatul lumii? Indiferent de consecinte…de conveniente sociale, de orgoliu…si asumandu-ti riscul ca la capatul lumii sa descoperi ca ai urmarit o fantasma?, ca ceea ce urmareai era doar un produs al imaginatiei tale, al mintii tale (realitatea fiind socant de simpla) ce si-a creat singura obstacole si provocari doar pentru a scoate la iveala luptatorul din tine? Cum e sa vezi ca lucrurile/oamenii sunt simpli, simplu de cucerit, simplu de lovit, simplu de iubit si de distrus la fel de simplu?…doar tu sa nu fi vrut sa fie asa de simplu…ca sa iti poti masura puterile, sa poti sa pretuiesti mai mult ceea ce ai cucerit…

oamenii sunt simpli, deprimant de simpli, marea majoritate nu merita efortul si resursele mintii ce isi imagineaza lupte si dezbateri ireale cu ei…si uite asa ajungi sa joci sah cu tine insuti…din lipsa de provocare nu de altceva…macar de ar fi fericiti in simplitatea lor manipulabila…

…iar cei care se chinuie sa para complicati…sunt cu mult mai simpli in substrat…doar ca de atatea ornamente si accesorii necesita mai multe resurse pentru a putea fi descoperiti si redusi la “schema de baza” …

Gia on March 25th, 2008 | File Under Ganduri triste | 1 Comment -

Orice zi de munca

incepe cu melodia asta :) cam de vreo jumatate de an…si tot nu ma satur sa o ascult…

Daca nu merge play incearca un click
 
I am always with you.
And even when your far away from me,
Your love fills my heart.
I am always with you.
You’re always on my mind and in my heart.
I never forget you.
I always miss you,
Even if I am with you.
In alta ordine de idei de vreo cateva ore bune mi se zbate ochiul stang…stiti ceva superstitii corelative? :) sau poate m-o fi tras curentul sambata noaptea la Sinaia…

Gia on March 24th, 2008 | File Under Muzica | 2 Comments -

Eficienta? / S.O.S.

S-a dus naibii eficienta daca iar am ajuns sa lucrez in week-end…clar trebuie sa imi iau un personal manager :).

From the reed plantation (exploitation) best wishes to you all :))

Signed:

Me

(the thinking reed)

P.S. Sunt cu moralul la pamant…nu am gasit inca balerini rosii de satin cu buline albe!!! S.O.S. <<HELP!>>

Gia on March 22nd, 2008 | File Under About me, Ganduri triste | 2 Comments -